am fost si eu la bucuresti. o zi m-am plimbat de nebuna prin centru… fascinata chiar de bucuria de a fi singura. departe. no worries, no stress… doar eu. probabil toti simtim uneori nevoia sa ne luam sa ne ducem. unii au curajul, altii nu. unii simt dorinta sa ramina singuri cit mai mult. altii doar uneori, iar altii incearca sa aiba mereu pe cineva aproape, fie apropierea oricit de superficiala.

na. si am luat-o din romana… numarul 9… si m-am plimbat. mult cu metroul. fascinant metroul. am mai spus deja dar vreau sa o repet. oamenii stau si privesc in gol. la new york, in metrou, toata lumea facea ceva. unu asculta muzica. altu motroshea ceva pe palm, altu citea o carte, unu poate dormea. romanii privesc in gol. ma intreb daca s-or fi gindind la ceva sau doar… shed. sint atit de… ciudati oamenii care numa stau. dejaba. egiptenii… aproape toti pe care i-am vazut doar statea. la tzara ai sa vezi mereu oameni care numai stau. sint curioasa ce si daca le trece ceva prin cap. unul din metrouri, mai vechi, pe ruta victoriei - gara de nord era vopsit cu grafiti. din cap pina-n picioare. ma fascineaza arta strazii. de ce si cum fac. ce-i impinge sa faca asta. fiecare are motivele lui. unu cauta adrenalina. altu vrea si el sa expuna. obliga fiecare trecator, vrind ne-vrind sa-i vada opera. alut vrea sa spuna ceva si asa se face auzit. altu poate vrea sa murdareasca strazile cu ceva frumos. dupa cinci ore petrecute in mall, cautind un mic cadou si ceva mare sa-mi iau mie, negasind mai nimic, am luat-o deceptionata spre unirii. am ajuns la unirea, un fel de sora shopping center ceva mai mare si mai smeker de unde am mai luat una alta, dupa care am luat-o pe jos, pe strazi. mari si frumoase. cu cladiri impunatoare, galbui sau gri afumate. strazi pavate. fintine ateziene, tunete si un soare incredibil de puternic. in fatza mi-a aparut casa poporului pe care nu o mai vazusem de ceva vreme si amintirile de cind eram mai mica si prin bucuresti. casa poporului se arata departe, mare si puternica, asa ca templul lui hatchepsut, doar ca ala era sub munte. infioratoare. un monstru frumos. nu am o parere convinsa si argumentata, dar mie nu mi se pare o cladire urita. e mare, intr-adevar, si poate nu ar fi fost nevoie de ea. dar eu zic ca are frumusetea ei, la fel ca blocurile de pe strada care duc la ea. si strada. si aleile. a inceput sa ploua si m-am pierdut. am iesit cumva la liman si am luat-o spre romana. magheru. carturesti. tot cu metroul. carturestii… ca un vis. albume peste albume. neinfoliate. stai ore intregi si le rasfoiesti. carti. reviste. vise. fotografii. vorbe. cescutze de ceai si sunetul ceaiului care fierbe. nu stiu unde. pe aproape. first stikers award. national geographic women photographers. nude in bnw. romantism. dadaism. avangardism. modernism. isme. tachen. vlad nanca. nu mai iese imagoo. de citeva luni. pacat. puternica revista… ca atitudine. oare are cineva o colectie?

cu o zi inainte… ploaie mare. am fost la motoare si am zis k mai vreau. era si dan chisu prin zona. seara prin herastrau mirosea asa frumos a tei. lacul era undeva in zona dar nu l-am gasit. era intuneric si in central parc era intuneric, dar erau macar becuri. era acu aproape 2 ani si tocmai plecasem de la primul stand up comedy la care am fost ever. vroiam sa fac poze. am ajuns la locul unde singur acasa ajunge in new york la femeia cu porumbei si vali mi-o lua in fatza: “hai odata!” e in toate cadrele!! as fi ramas la new york. dar mi-a placut la bucuresti. am i wrong?